E-mail:   parola:  
Căutare avansată Cont nou | Cont nou pentru firme | Ai uitat parola?
Cărți     Contemporani
 Cărți
    Dezvoltare personală
    Monografie, critică, eseu
    Istorie
    Contemporani
    Junior
    Dosar
    Clasici
    Naturiste
    Drept
    Versuri
    SF, horror
    Business - Economie
    Religii
    Trup, minte, spirit
    Practic
    Părinți
    Psihologie, psihanaliză
    Filosofie
    Paranormal
    Enciclopedii, dicționare
    Polițiste
    Medicină
    Teatru
    Dragoste
    Culinare
    Aventurile copilăriei
    Turism
    Thriller, aventuri
    Educație
    Limbi străine, dicționare
    La taifas
    Umor
    Sport
    Bibliografie școlară
    Război
    Hai la joacă
    Capodopere
    Western
    Arte marțiale
    Capă și spadă
    Album
    Second hand
 Hărți
    Turistice
 Softuri
    E-books
 CD-uri audio
    Limbi străine, dicționare
 Reviste
    Cuvinte încrucișate
    Legislație, drept
    Dosar
    Second hand
 Cele mai cumpărate
    Depășirea condiției ...
 Noutăți în magazin
    Gânduri despre lume: ...
    Criza europeană și m ...
    Jertfa
    Mari Momente din Ist ...
    Războiul Rece, altfel
 Lista noutăților
       
 EUROALIA+
    Program de afiliere
    Login afiliați
    Platforma SOL
 Pune o întrebare
    SC CrysSoft SRL
    Prin e-mail:
        
    Întrebări frecvente
 

Fiica mea America

  Ileana Cudalb
Adaugă Fiica mea America în coșul de cumpărături ...
Coperta cărții Fiica mea America
Mărește coperta cărții Fiica mea Americamărește coperta

Editura:
     Fundația Culturală Ideea Europeană
Coleția:
     Biblioteca Ideea Europeană

roman, 292 pag.
Format: 11x18 cm
ISBN: 973-7691-07-5

Preț: 25,20 lei
Cod produs: CIF0001A


Adaugă Fiica mea America în coșul de cumpărături ...
     O alta față a tranziției ce atinge mediul rural, o familie ce riscă să se destrame. Stil clasic, de un calm și o limpezime imperturbabile. Un roman fascinant, destinat marelui public cititor.

     Nimic din ceea ce va afla cititorul din romanul Ilenei Cudalb nu îi confirmă prejudecățile și obișnuințele de lectură: de la titlu la trama diegetică, de la psihologia personajelor la modalitatea expunerii - totul semnifică o personalitate deosebit de puternică, obișnuită să meargă pe propriile ei căi și să reușească în condițiile alese de ea însăși. Astăzi, când literatura aventuros sentimentală, uneori cu coloratură istorică, este ilustrată de o mulțime de bărbați care scriu sub pseudonime feminine, Ileana Cudalb scrie o literatură fără sentimentalisme și ocolișuri de umbră, puternică, reținută, bine condusă și limpede construită, fără nimic moale și dulce în alcătuirea subiectului și în întorsătura frazei, o literatură care ar putea fi foarte bine iscălită cu un nume bărbătesc, pentru că este a unui prozator format, stăpân pe universul său imaginar și pe mijloacele sale de expresie.
     Ne aflăm în fața unuia dintre primele romane actuale care refuză să își plaseze personajele într-o lume datată istoric sau într-o contemporaneitate fără trecut; dimpotrivă, personajele Ilenei Cudalb traversează atât anii socialismului victorios, cât și epoca de tranziție spre capitalismul incert păstrându-și personalitatea și adaptând-o noilor condiții. Care nu sunt nici falsificate, nici exagerate, ci trasate lucid ca fundal al unor relații în primul rând sufletești.
     Din povestea unei devastatoare iubiri nepotrivite și nefericite - subiect ce s-ar pretat cu o înspăimântătoare ușurință la melodramă - Ileana Cudalb extrage materia unei tragedii existențiale, expuse cu o sobrietate care face din lipsa patetismului o calitate dominantă. Deși istoria constă din încrucișarea mai multor monologuri - deci a mai multor narațiuni la persoana I, partea cea mai intensă revenindu-i femeii îndrăgostite de un bărbat inferior ei, slab, nehotărât, lăsându-se condus de întâmplare, tehnica este a expunerii sobre și lucide, fără tentațiile evaziunii, divagației, poetizării, a ocolului mnemotehnic, atât de greu de evitat când e vorba de un monolog interior. Altfel spus, modalitatea expunerii la persoana I reflectă întocmai structura psihică a personajului: o femeie inteligentă, puternică, hotărâtă, cu personalitate, neînfrânată de eșecuri - o femeie modernă, după criteriile contemporane ale succesului, trăind însă drama devastatoare a unei femei îndrăgostite definitiv, după criteriile iubirii atemporale, de un bărbat absolut banal. Povestea unei familii țărănești care își asumă istoria și o traversează învingându-i vicisitudinile, familie din care pornește protagonista ajunsă, în capitalism, femeie de afaceri reușite, reia - polemic prin modalitatea tratării - o temă îndrăgită de romanul românesc dintotdeauna, pentru a o trece și ea peste pragul tranziției și a demonstra că poate exista continuitate într-o literatură ale cărei căi de înnoire au stat, în mare parte, în schimbarea violentă a problematicii. Nimic din ceea ce face sau scrie Ileana Cudalb nu este conformist sau banal, pentru că gestul clișeelor literare - ale sentimentalismului, al poetizării, al aventurii, al banalității pe teme istorice - se săvârșește fără gălăgie, discret, dar hotărât și exact; ca și stilul în care scrie, el pare natural. Această naturalețe obișnuim să o numim talent. Romanul
Fiica mea America este semnul pătrunderii în literatura română a unuia dintre cei mai înzestrați prozatori pe care îi avem astăzi.
     Roxana Sorescu, în Prefață

cumpără acest produs ...

     Scris într-un ritm alert, ca un periplu de multiple glasuri narative, romanul Ilenei Cudalb surprinde destinul a trei femei din generații diferite: Ana, America și Ștefania traversând fundalul trecerilor abrupte ale societății românești de la patrarhalism la colectivism și de la socialism la democrația liberală. Sub imperativul unor unor schimbări socio-politice majore comprimante într-un timp istoric îngust, fiecare "revoluție" demolează nu numai ordinea valorică la care rolurile acestor femei răspund adaptiv cu violența unor cutremure. Eșafodul felului în care femeile își trăiesc istoria vieții lor sentimentale suferă adevărate mutații spirituale, de la etica renunțării și resemnării la cea a contestației și a revoltei. Rezultatul este incapacitatea acestor femei de a-și comunica intimitatea simțurilor, gândurilor și năzuințelor. Bunica, mama și fiica, deși supuse în fond unor drame sentimentale identice, relațiile dintre ele sunt complezente, conformiste, indiferente, sau chiar ostile, fiindcă bariera generațiilor se interpune unei identificări și deci înțelegeri autentice.
     Aparent un roman al condiției feminine,
Fiica mea America nu depășește teritoriul prozei de atmosferă și observație socială. Nu numai că acest roman nu-și propune dezvoltarea unor caractere, ci mai curând a unor ipostaze feminine, el putându-se citi și ca istoria unei singure femei, în diferite medii și perioade, trecând de la inocență la maturitate și pe urmă la dimensiunea sapiențială a matronatului. Compasiunea și înțelegerea între femei lipsește, făcând solidaritatea imposibilă.
     Prăpastia între generații este o constantă a romanului românesc de observație socială de la Filimon până la Preda, ea este simptomatică întregii arii a societăților de tip agrar est-europene, unde schimbările, urgentate brusc de presiunea culturilor urbane exterioare lor, sunt rodul unei singure generații. La aceasta se adaugă, desigur, influențe ortodoxe și bizantine dominând aria sud-estică, propovăduind un model evolutiv biologizat, în care progresul sau regresul istoric este explicat prin diferite niveluri vitaliste sau "vârste" eroice sau epigonice, manifestându-se prin succesiunea diferitelor generații.
     Acest mod convine, desigur, mediului sătesc, tradițional ce constituie etosul, referința dominantă a romanului Ilenei Cudalb. Chiar dacă o parte din roman se desfășoară în climatul falocrat, oportunistic și moral fetid, al Bucureștilor până în momentul mineriadei, alogenul urban rămâne raportat, dacă nu chiar sancționat, de schema valorică a civilizației rurale.
     Reconstrucția mediului sătesc în preajma războiului, patriarhal, relativ prosper este avansat prin tehnica proustiană a reminiscențelor. Scene de realism creatural comunică etosul rural ortodox al estului european, autentificarea eroică a cuplului prin cadrul naturist. Înțepenit în ritualuri, înmormântări, hore, nunți și botezuri, satul Ilenei Cudalb rămâne superficial creștinizat, apropiat de valori primare și instinct în înțelegerea dragostei, superstițios, chiar eretic, crezând în ghicitoare și ursiți și păcate transmise de la părinți la copii. Percepțiile etice ale individului sunt exclusiv derivate din grup, iar acestea din ciclurile naturale ale omului. Deși moralistic, aforistic chiar, etica sătească nu distinge între bine și rău, ci între ce se cuvine și ce nu. Promisiunea de căsătorie neonorată, vendeta amoroasă, separarea mamei de copil sunt acceptate colectiv, pentru că sancționarea lor ar contraveni codului patriarhal, indestructibil legat de asigurarea paternității literale, indiscutabile, a progeniturii.
     După revoluția din 1989, același mediu rural. Proaspăt reîmproprietărit, invadat de americanisme, economie de piață și jargon populist, rămâne politic conservativ, resilient, aparent naiv, în fond suspicios. Se produce o ciocnire între stereotipurile morale ancestrale reactualizate prin demisia bruscă a ideologiei comuniste și noile libertăți politice și economice. Nu e vorba de reintrarea comunității rurale pe făgașul ancestral, o dată cu revoluția din decembrie, ci mai curând buimăceala pasiunilor politice, populismul, instaurarea eticii civile incipiente, gândirii de grup, premergătoare democrației reale. Concomitent apar febra investițiilor, scheme de îmbogățiri rapide, neîncrederea și comportamentul manipulativ.
     Noua activitate antreprenorială permite femeii un nivel de asertivitate socială și afluență economică, necunoscut înainte. Încetează să facă aluaturi și începe să facă bani. Dacă Ana nu aspiră dincolo de rolul strict de păstrătoare a regulilor casei, a unui set de valori tradiționale, fiica sa, America, devine patroana mai multor ziare de scandal, ajungând posesoarea unei averi considerabile.
     Dominată obsesiv de o dragoste de tinerețe pentru Tudor, suplinitor de provincie, căsătorit din oportunism cu propria ei soră, Elisabeta, America cunoaște la maturitate puterea intoxicantă a succesului profesional și financiar. Odată cu emanciparea feminină, nevoia de inversare a raporturilor de dominație cu obiectul dragostei ei răbufnește nestingherită, fie și numai sub forma unei revanșe sentimentale tardive. Legată de Petre într-o căsătorie lipsită de pasiune, "
o firmă care găzduia un șir de evenimente petrecute în comun", America decide să reînnoade iubirea eșuată cu Tudor ca pe o relație extramaritală, de fapt reciproc exploatativă, pe care, în mod ciudat, ambii o trăiesc un timp ca pe o iubire adevărată, alimentată de iluzia retrăirilor. Puterea, faima și banii, nevoia aprigă, nevrotică de dominație a acestei femei duce până la fantezia achiziționării libertății celuilalt. Invitându-l pe Tudor ca figurant indispensabil lansării ultimei ei apariții editoriale, scriitoarea-ziaristă-patroană comentează sieși: "Nu puteam înmormânta regina fără să-i așez în mormânt și sclavul".
     Dezamăgită din nou că pasiunea pentru bărbatul râvnit nu reușește să-l dizloce pe acesta din schema conjugală, legătura Americii cu Tudor malignizează. Printr-o stratagemă, ea provoacă, mai exact își procură moartea rivalei sale, Elisabeta, după care America se întoarce lângă un șoț înțelegător și docil. Dar nici fericirea conjugală nu e posibilă, din cauza fantasmelor alimentate de o conștiință vinovată.
     Dragostea neîmplinită conjugal, destin comun Anei și fiicei sale America, trece dincolo de simpla convenție românească, înscriindu-se într-un lanț karmic ineluctabil ce pune în evidență aranjamentul sexual comunitar fundamentat pe valori patriarhale, în care decizia individuală, mai ales feminină, are puțină însemnătate.
     Atât la bărbați cât și la femei, prima sau marea dragoste rămâne neîmplinită. Căsătoriile se contractează ca acte sociale chibzuite de grup, de regulă pe linia de fractură libidinală lăsată de o inițiere sexuală primară ce nu se realizează conjugal. Această schemă inițiatică este inconștient întreținută de mediul tradițional, sofianic, greco-creștin, unde dragostea pătimașă, erosul, dăunează, ba chiar contravine, esenței sociale a căsătoriei.
     În acest mediu, viața conjugală valorizată de dragostea "
agapică", axată pe înțelepciune, moderație pasională, dacă nu chiar castitate. De conviețuirea armonioasă între soți beneficiază în primul rând familia lărgită, vecinii, comunitatea sătească și societatea în general, prin performarea de către cuplu a unor acte rituale, datini și cutume (botezuri, nunți, înmormântări), un serviciu simbolic al proceselor de reproducție și supraviețuire comunitară. În acest context, dragostea pătimașă, fundamentată pe preferințe sexuale și libertatea individuală are efect antisocial. Așa se explică de ce bărbații fug de prima dragoste a unei femei, iar femeile se mărită cu primul bărbat "eligibil", fie din considerente de compatibilitate comportamentală, fie din calcul economic. A iubi pe cineva și a "face casă" cu cineva corespund unui set de valori, atitudini și așteptări diferit, antagonic chiar.

     Meritul Ilenei Cudalb este acela de a arăta că satisfacerea schemei impuse de societatea patriarhală cere considerabile jertfe în planul psihologiei individuale, și, în primul rând, năzuințelor feminine de a trăi lângă bărbatul iubit. În acest context, trezirea sexualității feminine nu produce desfătare, ci suferință, fiindcă trecerea de la inocență la experiență, de la copilăria mistică, arhetipală, la maturitatea demistificatoare este legată de un eveniment brutal, traumatizant. Indiferent de numele purtat de victime, Ana, America, Ștefania, istoria, sau mai exact isteria lor este comună: dorința de iubire și realizarea ei devin, de timpuriu, procese contradictorii ducând la nevroze de caracter. Dragostea Anei pentru Tache produce pierderea și înstrăinarea fiicei sale, Elisabeta, cea a Americii pentru Tudor, la infidelități conjugale continue ale ambilor soți și a creșterii Ștefaniei într-un climat familiar perfect funcțional, dar lipsit de iubire.
     Uniunea erotică exprimată extramarital este, în cultura săteană, foarte diferită de cultura occidentală, modelată după cum se știe, după modelul curtean. Departe de gramatica sentimentală a romanului moralist francez, amantul real sau simbolic din universul rural românesc nu este un produs ulterior, ci anterior căsătoriei, femeia neiubind un amant, ci precis pe cel care trebuia să-i fie soț. De aceea extraconjugalitatea nu confirmă libertatea, ci destinul. De aceea, femeia nu se maturizează prin adulter, ci rămâne atașată unui model profund infantil, afirmând prin revoltă, dominația paternalistă.
     Oricum ar sta lucrurile, schema narativă a romanului eludează complet metafora sexuală a cuplului adult, a dragostei împlinite, împărtășite și responsabile. Atât bărbații, cât și, până la urmă, femeile, aleg invariabil o viață de familie bazată pe instituționalizarea unui parteneriat social acceptabil, conformist, satisfăcând prejudecățile și cutumele comunității imediate. Căsătoria devine un sistem de dependență reciprocă și, sub aparenta permisivitate, licență, soții devin complici în întreținerea și asanarea periodică a unui conflict înăbușit, nevroză familială care se transmite copiilor.
     Revoluția din decembrie deschide brusc perspectiva libertății individuale de alegere și de acțiune. Pentru America, ea coincide cu nașterea dureroasă a unei individualități feminine ieșite din cercul în care destinul individual este un derivat comunitar guvernat de legi ancestrale, imuabile, privind viața, moartea și procreația, îndreptându-se spre înțelegerea de sine ca un parcurs unic și ireversibil. Sprijinită de proprietate și bani, asertivitatea și emanciparea crescută a femeii conduce la afirmarea sexualității sale, dar nevoia dragostei împlinite nu se materializează, unul din motive fiind că realizarea "
cuplului ideal", libertatea sinelui este limitată de libertatea celuilalt. În nici un caz, acest cuplu nu se poate suda prin comportamente manipulative sau subversive: lăsarea conacului din Gologanu drept moștenire lui Tudor, înscenarea unei nășii și chiar a sinuciderii Elisabetei, nu poate conduce la efectul scontat.
     Acest șir de tentative ratate pune în discuție faptul că libertățile civile ale statului democratic, cel puțin în România, preced dezvoltării unei morale corespunzătoare ei, așa încât, conform unui leit-motiv al romanului, "
istoria se repetă", se petrece numai o subtilă tranziție de la etica "a ceea ce se cuvine și ce nu" la etica "a ceea ce este oportun sau nu". Strivită anterior de necesitatea conformării la valorile de grup ale comunității sătesc-patriarhale și statului totalitar, viața morală a individului este fragilă în spațiul nord-dunărean. Deși adus la putere de accesoriile unei proprietăți imediate, individul rămâne un eșafodaj moral fragil într-o mutație de valori exterioare. Acest contratimp duce la eviscerarea libertății, a capacității de a iubi ne-exploatativ pe alții sau de a respecta hotărârea diferită sau contrară a celuilalt. Proaspăt eliberat, individul rămâne în continuare captiv. Urmărind obstinantă propria sa obsesie, îndrăgostindu-se până la urmă de satisfacerea propriului amor propriu prin intermediari masculini, America nu rămâne decât sufletește însingurată, cufundată într-o lume fără alibi.

     Romanul Ilenei Cudalb permite mai multe niveluri de lectură, între care cel arhetipal și de analiză a mediului social nu sunt singurele. Fluent, abil dialogat, cu metafore peisagistice insolite, romanul invită cititorul la o reflecție învigorantă asupra fondului nostru obscur, a prejudecăților colective pe rând sufocante, distruse și reclădite, de necunoscut sub presiunea schimbărilor copleșitoare. Pledoaria pentru o morală a libertății individuale este subtil subversivă, nicidecum contestatoare. Fără să impună răspunsuri noi pe tema rosturilor, patimilor și destinelor noastre, proza Ilenei Cudalb se oprește la intuirea faptului că acestea, ar putea fi de fapt și altele.

     Francesco Giotta, în Studiu introductiv

cumpără acest produs ...

     După ce ne-am acomodat cu școala și cu problemele ei, Petre împreună cu șefa de lucrări au făcut repartiția studenților pe ore și pe clase. Eu am fost repartizată la clasa a cincea. Erau trei băieți și două fete, grupați în ultimele două bănci ale rândului de la fereastră. Fetele erau destul de șterse. Cu îmbrăcămintea ponosită, impregnată de la o spălătură la alta, nepieptănate, cu părul slinos, prins în măturele cu biluțe din plastic viu colorat: albastru, verde, roșu. Ochi lor rotunzi și negri fără gene, căci acestea fiind scurte și decolorate nu se vedeau, erau singurele elemente vii de pe figura lor. Blânzi și în același timp întrebători, ei comunicau cu învățătoarea lor de moment. Băieții erau însă cât de poate de ciudați. Toți trei la un loc și fiecare în parte. Trei bucăți, de trei mărimi diferite, de trei vârste diferite, toți trei în aceeași clasă. Clasa a cincea. Cel mai mare dintre ei a fost brunet probabil, dar o gravă neglijență sau un mare ghinion l-a făcut în primii ani de viață victima unui accident domestic. Cicatrici mari, cheloide îi brăzdau pielea capului și pomeții obrazului, ca niște râme grase după ploaie. Al doilea copil, cam de aceeași vârstă cu primul, era atins de o boală mintală, în schimb al treilea copil, perfect normal, era țigan. Am înghițit în sec înainte de a vorbi și m-am apropiat destul de vioaie de grupa mea de practică. Ceilalți copii, mai mari mai mici, stăteau cuminți, smirnă și mă ascultau, cu teamă parcă, pentru a nu se expune unui cataclism universal.
     - Copii, ce lecție avem pentru astăzi?
     Liniște. Nici un răspuns de nicăieri. Tăcere încordată.
     - Copii, vă rog să scoateți cărțile pe bancă.
     Fâșâit de hârtii. Bocănit. Trăncănit. Foială în bănci.
     - Ce carte este aceasta? Știi?
     Nici un răspuns.
     - Vasilica, mă scoți din răbdări! s-a răstit tovarășa Stratia la fata care privea năucă de jos în sus, fără să se ridice din bancă. Vorbește odată, o mai îndemnă ea.
     - Istoria... îngăimă fata cu greu.
     - Și saltă-te în picioare când vorbești cu tovarășa! își continuă Stratia tirul.
     - Ce lecție ați avut de pregătit pentru astăzi? Sti tu... Tu? Treceam cu privirea de la un copil la altul, făcându-mă a nu lua în seamă desele întreruperi ale despoticei Stratia.
     - Noi astăzi am învățat despre Uniunea Țărilor Române, a răspuns eroic cel mai răsărit dintre băieți, cel cu cicatrice pe cap.
     - Când s-a înfăptuit Unirea Țărilor Române? Știi?
     - S-a în... S-a făcut la zece ianuarie!
     - Zece ianuarie... Da? Și atunci la douăzeci și patru ianuarie ce sărbătorim noi? Poporul nostru ce sărbătorește?
     - Nașterea tovarășului... conducătorul!
     - Nu-u-u! Cred că ai greșit.
     - N-am greșit, că așa mi-a zis și tata. Că Tovarășa s-a născut de bobotează și Tovarășu' s-a născut la unire... Amândoi s-au născut la zile mari...
     - Bine! Să zicem că n-ai reținut exact datele. Copii, este foarte important să rețineți datele oferite de carte și de școală și nu datele transmise oral, de familie, de prieteni. Haideți să scriem în caiete datele importante ale lunii ianuarie, date pe care poporul nostru le cinstește și le sărbătorește în fiecare an. Da?... Așadar, în ordine, vom scrie... Toată lumea scrie?
     - Da-a-a!
     - Bine! Deci: 7 ianuarie, 24 ianuarie, 26 ianuarie... Ia să vedem ce s-a întâmplat la 24 ianuarie?
     Rând pe rând copiii, prinzând curaj, au început să participe la oră. Lecția a început să semene a lecție. Puțin câte puțin, atmosfera sălii de clasă din baracă se identifica până la amănunt cu atmosfera unei săli de clasă obișnuite de la oraș, fie ea școală de centru, fie școală de cartier mărginaș. Căci, oriunde ar fi învățat, elevii purtau aceeași uniformă și puteau fi agreabili sau dezagreabili, interesanți sau neinteresanți, deștepți sau "tufe de Veneția", după cum era profesorul dispus să-i considere.
     Pentru o clipă, am uitat unde mă aflam, și, prinzându-i în unda mea afectivă, i-am făcut pe acești copii să se comporte conform așteptărilor. Nu venisem cu un plan anume, dar, văzându-i că se sincronizează scenariului improvizat de mine, am prins curaj și am început să le împărtășesc, în afară de noțiunile impuse de manual, și informațiile pe care le aveam la îndemână din cultura mea generală. Atunci, pentru prima dată, am înțeles ce înseamnă să fii profesor. Orgoliul de a te desfășura pe un plan superior în fața mogâldețelor din bancă. De a-i avea în puterea ta. Ce mare plăcere! Ce mare responsabilitate! Dar și ce mare înfrângere!...
Nu asemenea adversari îmi doream eu în lupta mea cu viața. Nu de aceste victorii duceam lipsă...

     un fragment din carte

cumpără acest produs ...

     Ziarul Contrapunct a devenit în scurt timp unul dintre ziarele cele mai căutate din București. Stațiile de metrou, piețele, marile bulevarde erau pline de mormane de ziare și de vânzători ambulanți, care-și făceau reclamă țipând cât îi ținea gura. Dar cine voia să cumpere Contrapunct trebuia să insiste, căci nu se găsea oriunde și acolo unde se găsea erau cozi foarte mari. Politica lui Dorel Ilieșu dăduse rezultate.
     Într-una din zile Dorel a venit la redacție și mi-a aruncat un ziar pe birou.
     -Poftim, citește!
     -Ce anume? E un număr vechi. L-am citit când era în șpalt.
     - Îl mai citești o dată. Merită. L-am cumpărat la suprapreț și am stat la coadă pentru el.
     - Cum adică?
     - Așa bine. Ți-am spus că, dacă menținem tirajul mic și bombardăm cititorii cu articole de scandal, va crește cererea? Am avut dreptate. A crescut în așa hal, încât unii aleargă să recupereze ziarele vechi la jumătate de preț și le vând apoi cu preț dublu. Îți place?
     - Adică noi încurajăm bișnița?
     - Nici vorbă. Le dăm lovitura. Mâine triplăm tirajul. Îl va găsi toată lumea fără să mai stea la coadă.
     - Și nu va scădea interesul cititorilor?
     - Nu. Începem tirul de artilerie grea. De mâine intră în pagină polemistul Cosmin Elenescu. Reducem spațiul acordat regelui. Îi trecem pe teroriști pe pagina a doua și lansăm un serial de scandal din lumea artiștilor!
     - Hai, nu zău! Nu vreau să mi-i ridic în cap pe tipii ăștia.
     - Iubito, viesparul ăsta e aur curat. Orice rahat dezgropat de noi va străluci mai abitir decât tezaurul "Odioasei"...
     - Dorele, nu-mi place!
     - Domnia ta, știu că ai nasul mult prea delicat, dar din vechime merge vorba că banii n-au miros. Ce, crezi că ăia din vest sunt chiar tâmpiți? Născocim noi acum mecanismele pieței libere? Trebuie să ne obișnuim cu scandalul cum ne-am obișnuit cu poze porno. N-ai observat ce liniștite trec precupețele pe lângă calendarele cu femei goale? Parcă au și un aer de satisfacție în ochi...

     un fragment din carte

cumpără acest produs ...

     De același autor:
  • Sărbătoarea promisă, roman. Editura Porto Franco 1993
  • Yitzhak Rabin. Pacea și-a ucis soldatul, în colaborare cu Shaul Carmel, Editura DU Stil, 1996
    • Premiul pentru publicistică acordat de Comitetul Național Român UNESCO
  • Yitzhak Rabin. Pacea și-a ucis soldatul trad. în engleză, Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, 1997
  • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo. Editura Institutul European din Iași, 2000
    • Premiul Internațional Felix Aderca acordat de Uniunea Scriitorilor din Israel, Asociația Scriitorilor Israelieni de limbă română.
  • Via Regis, roman. Editura Libra, București, 2002
  • Fântâna, nuvele. Editura Libra, 2004
cumpără acest produs ...
 

Disponibilitate: Produsul se află pe stoc în depozitul propriu CrysSoft Euroalia. Stocul se actualizează zilnic.
Termen de livrare: pachetele sunt expediate în 1-2 zile lucrătoare de la confirmarea comenzii și ajung la destinație în 3-5 zile lucrătoare. Produsele sunt expediate direct din depozitul nostru, prin Poșta Română în sistem ramburs.
Taxe poștale: gratuit pentru pachetele de peste 150 de lei, între 6 și 8 lei pentru comenzi sub 75 de lei și reduceri progresive între 75 și 150 de lei.
Cadou: Pachetele ce conțin cărți primesc cadou un semn de carte, indiferent de valoarea comenzii!

Comentarii: Nu există nici un comentariu...

Adaugă un comentariu...


Vă mai recomandăm:
Libertate, egalitate, discriminări, Patrick Weil, Ideea Europeană
carte,  dosar,  dosar,  16,80 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Despre feminitate, moarte și alte eternități, Irina Petraș, Fundația Culturală Ideea Europeană
carte,  monografie, critică, eseu,  eseu,  23,10 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Lărgirea hotarelor Europei, Jean-Dominique Giuliani, Ideea Europeană
carte,  dosar,  dosar,  11,55 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Comparatism și germanistică, Vasile Voia, Ideea Europeană
carte,  monografie, critică, eseu,  monografie,  23,10 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Baia Balkan, Ileana Cudalb, Ideea Europeană
carte,  contemporani,  pe stoc, în curs de procesare,  23,10 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Vest. Lambert și baronul nebun, François Vallejo, Historia
carte,  contemporani,  roman,  33,72 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Eclipsa: povestea unui tânăr cercetător fără scop, Philippe Palini, Ideea Europeană
carte,  contemporani,  pe stoc, în curs de procesare,  50,40 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Revistele literare ale exilului românesc: Luceafărul, Mihaela Albu, Dan Anghelescu, Ideea Europeană
carte,  monografie, critică, eseu,  pe stoc, în curs de procesare,  33,60 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Publicitatea după Garfield, Bob Garfield, EuroPress Group
carte,  business - economie,  pe stoc, în curs de procesare,  25,20 lei,   mai multe detalii ...   cumpără acest produs ...
Poate nu știați...  
       Produsele noastre sunt împachetate în așa fel încât să reziste la umezeală...  

eXTReMe Tracker
eXTReMe Tracker